Muzica, un vis dus spre împlinire

Publicat la April 26, 2014

1980035_676630555726394_926665568_oBeniamin Pop este un personaj cunoscut, atât prin statura impozantă, cât şi prin talentul cu care a reuşit să îi impresioneze pe mulţi.

S-a născut într-o perioadă în care economia ţării era în plină redresare, iar acest lucru era resimţit de fiecare familie, inclusiv de a lui. Mama lui, o iubitoare a muzicii, şi-a dorit dintotdeauna ca măcar unul din copii ei să înveţe să cânte la un instrument şi să urmeze o şcoală de muzică. Cu ceilalţi fraţi acest lucru nu a fost posibil, astfel că şi-a pus toate speranţele în mezinul casei. Aceasta l-a înscris pe Beni destul de târziu la Şcoala de Muzică, astfel că toate locurile la pian erau deja ocupate şi o altă opţiune era vioara. Pentru că a vrut cu orice preţ ca fiul ei să studieze pian, a insistat şi puterea ei de convingere a dat roade, astfel că băieţelul începe clasa I alături de colegii de la pian.

Anii au trecut şi pasiunea lui pentru muzică a început să se dezvolte tot mai frumos. Pe când era în clasa a V-a, vâzând că se pricepe cât de cât la pian şi că vocea îl ajută, a cântat pentru prima dată un solo în biserică. Beni spune: „Îmi aduc aminte că aveam emoţii grozave şi vocea îmi tremura foarte tare, aveam un vibrato cum rar întâlneşti.”

E de la sine înţeles că la început, datorită lipsei de maturitate, slujirea nu era slujire, ci doar o nevoie de a se face remarcat, de a-i fi confirmat şi apreciat talentul. Însă, cu timpul, talentul pe care l-a primit de la El a devenit un talant pus în slujba lui Dumnezeu. A început să acompanieze la pian cântările în comun şi chiar corul, iar duminica mai cânta din când câte un solo.

Când a venit momentul să se înscrie la liceu şi-a dorit foarte mult să meargă la Cluj. Datorită scepticismului mamei sale cu privire la această alegere, a făcut clasa a IX-a tot la Bistriţa, pe specializare pian, dar asta nu a făcut ca gândurile şi visurile cu privire la liceul din Cluj să dispară instantaneu. Tot în clasa a IX-a se încep primele ore de canto. Tot ca şi la început, mama lui intervine şi vorbeşte cu un profesor specializat în domeniu şi îl roagă să-i fie coordonator băiatului ei. Dumnezeu era în control şi gestiona foarte bine lucrurile, dar scopul avea să se vadă abia după o vreme.

În clasa a XI-a participă la Concursul Naţional de lied românesc „Sigismund Toduţă”, unde primeşte prima validare a talentului său vizavi de performanţele în canto, câştigând premiul I. Acest moment a constituit un imbold pentru el, o încurajare şi o confirmare a faptului că Dumnezeu l-a ajutat să-şi înţeleagă menirea.

În clasa a XII-a participă la acelaşi concurs unde primeşte tot premiul I, dar şi la Olimpiada Naţională, o competiţie cu mult mai grea decât prima. Chiar în momentul în care nu ştia ce să aleagă pentru facultate, pian sau canto, este anunţat că a câştigat premiul I şi la Olimpiadă. A fost momentul decisiv în alegerea opţiunii pentru facultate, la care a fost admis cu nota maximă. Dumnezeu are întotdeauna planuri măreţe pentru copii Lui, care stau aproape de El şi-l slujesc din toată inima. Mai mult de atât, El ne-a chemat să fim cap şi nu coadă, să le dăm celorlalţi dovezi de profesionalism şi de implicare. Lumea are nevoie să vadă oameni dedicaţi pentru o pasiune care s-a desprins din Dumnezeu.

În 2010, la botezul său, a cântat pentru prima dată în stil canto. Reacţia bisericiia fost una pozitivă, majoritate au rămas uimiţi de potenţialul care se ascunde în el şi pe care, până atunci, îl ţinuse departe de auzul multora. De atunci a început marea bătălie în slujire, marea provocare de a face ceva diferit în via lui Dumnezeu.

Actualmente, Beni Pop este student al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, la secţiunea canto, fiind coordonat de unul dintre cei mai buni profesori din ţară. Acum, la vârsta maturităţii, înţelege că slujirea e mai mult decât a cânta frumos. Ştie că o inimă dedicată în totalitate Lui e mai de prisos decât orice altă slujbă. Totuşi, slujba, slujirea şi cariera nu se încheie aici, ci de-abia acum încep. El a pornit pe un drum anevoios, dar cu un ţel bine definit, care prin multă muncă, dedicare şi credinţă în biruinţa lui Dumnezeu, o să poată fi atins.

1800082_658161300906653_2137818755_oL-am întrebat ce le-ar transmite tinerilor care, la fel ca şi el, au o mulţime de visuri pe care îşi doresc să le vadă realizate. Mi-a răspuns senin: „În primul rând trebuie să-şi găsească chemarea, menirea pentru care au fost creaţi. Degeaba vrei să te faci pictor, dacă nu ştii să desenezi. După ce şi-au găsit chemarea să investească toate resursele de care dispun ca să-şi îndeplinească visul şi să lase toate lucrurile sub călăuzirea lui Dumnezeu. El nu dă greş niciodată şi de multe ori ne surprinde prin felul minunat în care acţionează. Tocmai de aceea, să credem mai mult şi să ne îngrijorăm mai puţin.”

Dumnezeu are pregătită o slujbă specială pentru fiecare, dar trebuie să avem ochii larg deschişi ca să ne dăm seama care-i aceea. Pe unii alege ca să-i pună lângă oameni mari, ai muzici, cum e cazul lui Beni. Dar e important de luat în calcul că la acei oameni învăţaţi nu poate ajunge oricine, aşa că el, e ca un sol al păcii în mijlocul lui. Indiferent de chemarea pe care ne-o face Dumnezeu, noi trebuie să fim exemple de profesionalism, pozitivism şi dragoste în mijlocul oamenilor.

Share Button