În Moldova cu sufletul vostru în sufletul meu

Publicat la February 26, 2018

Au trecut mai bine de două luni de când am lansat campania „Îmi donez ziua de naștere – Cumpără simbolic o brioșă”. Am mai făcut (încă o) strângeri de fonduri în online, dar niciodată de una singură, astfel că aceasta a fost cu adevărat o provocare. Obiectivul meu a fost să strâng 1000€ pentru cei aproape 700 de copii pe care i-am vizitat, iar la finalul campaniei aveam aproximativ 900€ din donații on-off-line. Faptul că nu mi-am atins obiectivul nu a fost descurajator, ci doar mi-a dat un imbold ca data viitoare să depun mai mult efort susținut. Am înțeles că faptele de caritate se fac cu cap și înțelepciune, iar în fața oricui trebuie să știi cum să-ți susții cauza, iar înainte de toate să crezi cu adevărat în ea și să fii gata să contribui chiar dacă ai fi singurul. De asemenea, am fost surprinsă de bunătatea atâtor oameni de pretutindeni care din dragoste pentru mine i-au fericit pe alții.

Am vrut de mult timp să scriu acest articol, dar din decembrie nu mi-am mai găsit tot sufletul ca să pot scrie așa cum mi-aș fi dorit. Totuși, am încercat să trimit mesaje de mulțumire aproape tuturor oamenilor care au donat, ca să le arăt cum au fost investiți banii lor și cum arată câțiva din copiii pe care i-au ajutat (în cazul în care nu ai primit niciun mesaj de la mine înseamnă că nu te-am găsit pe facebook sau nu ți-ai lăsat numele complet când ai făcut donația).

Misiunea din Republica Moldova a lăsat în mine urme adânci și a fost o lecție mare despre faptul că sunt extrem de departe de ceea ce ar trebui să fiu. În Moldova am învățat ce înseamnă să îți pui emoțiile care te sfărâmă într-o cutie, să aduni lacrimile pe mai târziu, iar în prezent să nu fi altceva decât lumină și bucurie. Asta pentru că pe parcursul zilei lucram cu 2-3 echipe de 50-100 de copii care trebuiau să simtă că au parte de șansa vieții lor. De cea mai frumoasă întâlnire, cea mai amuzantă și totuși cea mai importantă pentru că eram acolo să le vorbim despre cea mai grandioasă ființă din univers, Isus. Astfel că, timp de patru zile, de fiecare dată când voiam să plâng, zâmbeam cu gura până la urechi sau râdeam. Asta pentru că satele în care am fost arătau de parcă ar fi fost bombardate, mulți copii erau îmbrăcați sărăcăcios în plină iarnă, iar alții ne povesteau despre frații lor cu care împart puținele jucării și nu numai pe care le au.

Moldova m-a învățat să mă bucur de ce am și niciodată să nu amân bucuria. Asta pentru că adeseori noi ne gândim, voi fi bucuros mâine când voi merge undeva sau voi fi bucuros când voi reuși să am aia și cealaltă. Dar bucuria, bucuria nu trebuie amânată, fiindcă tot ceea ce avem este azi. Iar dacă pe azi îl pierdem e ca și cum am fi pierdut totul. De asemenea, am învățat jertfa. Iar jertfa aceasta s-a manifestat prin a face mai puține pentru mine și mai multe pentru alții. Mai puțin somn, fiindcă noaptea pregăteam pachetele pentru copii, mai puțin timp liber pentru că ziua alergam de la o școală la alta și mai puțin timp de pregătit și aranjat pentru că era mai important să gătim micul-dejun și să avem timp de părtășie dimineața. Dar știți, jertfa asta nu s-a simțit ca o jertfă, ci ca un lucru pe care îl faci cu drag și de dragul altora. Iar jertfa din dragoste nu se simte ca sacrificiu, se simte ca binecuvântare.

Nu știu dacă copiii din Moldova și oamenii cu care am fost acolo au învățat ceva de la mine, dar știu că eu am venit de acolo alt om. Cu un suflet în care am primit confirmări, în care s-au ridicat întrebări și în care s-au repetat lecții. Iar cea mai prețioasă lecție e aceea că în fiecare zi trebuie să depui maximul de efort ca să te asemeni cu Isus, pentru că singurul moment la care te raportezi e azi. Iar bucuria și jertfa sunt ale lui azi, iar azi nu suferă niciodată amânare.

Vă las mai jos câteva amintiri din decembrie filmate de prietenul nostru Paul Bob  și vă anunț că la sfârșitul lunii martie voi merge din nou în Moldova, astfel că pregătesc o nouă campanie de strângere de fonduri care, promit, o să fie foarte faină și amuzantă pentru voi cei de acasă și grea, dar la fel de amuzantă pentru mine. Abia aștept să ne întâlnim pe drumul faptelor bune. Vă iubesc mult azi și vă mulțumesc!

Share Button