Eu sunt căutarea lui

Publicat la April 2, 2014

df81e0437997b07309dec7c586f9de05Într-o zi m-am hotărât să caut. Să vezi acolo căutare, dom’le! Problema era că habar nu aveam ce căutam, nu ştiam spre ce mă îndrept sau care e destinaţia mea. Pur şi simplu, căutam. Acum îmi vine să cred că mă căutam pe mine, căutam toate părţile pe care le-am pierdut de-a lungul anilor.

Asta până într-o zi, când am început să găsesc puţin câte puţin. Prima dată m-am găsit scriind pe o foaie albă, undeva într-un parc, iar soarele se lăsa spre apus. Şi-am scris, dar cuvintele nu-mi curgeau, nu voiau să iasă din mine lin şi blând, ci voiau să le trag, să le oblig să-şi facă loc spre răsărit. De atunci am mai scris, multe cuvinte, mult timp şi mulţi oameni. I-am scris pe toţi, până am ajuns să-mi fac un blog în care aş fi vrut să scriu doar despre El. Dar nu puteam, ar fi însemnat prea multă durere, prea multă putere luată şi investită în necunoscuţi. Totuşi, subtil, dar neobservabil, l-am pus pe El în toate articolele, în toate scrisorile şi-n toate cugetările. Aşa am ajuns pe ToateBlogurile, din cauza lui, pentru că El era totul şi blogul meu era tot. Iar pentru mine, ToateBlogurile nu este despre toţi bloggerii, ci despre mine şi El, care facem cât toate blogurile la un loc.

Când a văzut şi El că blogul e dedicat lui, mi-a spus că nu sunt altceva decât sexul slab. I-am spus că aşa mi se zice, dar doar ca să nu se înspăimânte lumea prea tare când vede cât de puternică sunt de fapt. Da, sunt puternică, pentru că am curajul să recunosc de fiecare dată că mă doare, am curajul să zâmbesc, să scriu despre El în ciuda valurilor care au dat peste noi. Vrei să ştii cât de slabă sunt în aparenţă şi cât de puternică sunt în esenţă, du-te şi tu pe www.sexulslab.info, care e un blogger partener şi-o să afli.

Acelaşi El mi-a zis că sunt ireală. L-am întrebat la ce se gândeşte când zice aşa ceva. Mi-a zis că la soare. De ce? Pentru că de soare ai nevoie întotdeauna, tânjeşti după lumina şi căldura lui atunci când plouă, îl vrei cât mai aproape, dar ţi se face frică când vine prea aproape, ţi-e teamă că o să te prăjească. Cam aşa eram şi noi, el fugea primul, iar eu fugeam după el, ca să-l încălzesc şi să-l luminez. Doar nu degeaba-mi spunea „rază de soare”. Ţi-e dor de cât de ireală eram şi de cât de ireală sunt, caută-mă şi poate găseşti ceva din mine pe www.irealia.eu.

Şi-acum, dragul meu, dacă m-ai căutat unde ţi-am spus, se prea poate să nu mă fi găsit. Sau, poate ai găsit numai bucăţele din mine, aşa că, data viitoare când ţi-e cu adevărat dor de mine, mergi direct la sursă. Te aştept de ceva vreme!

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014. (proba 16)

Fotografie: www.pinterest.com

Share Button